Boala odontoclastică resorbtivă felină (BORF) sau resorbția dentară este o afecțiune frecvent întâlnită la pisici. Este dureroasă și provoacă distrugerea în mod progresiv a țesutului dentar și poate avea ca efect pierderea dinților bolnavi.
Conform unor studii, aproape 70% dintre pisicile cu vârste de peste 4 ani pot fi afectate. BORF mai este cunoscută și sub abrevierea FORL, de la denumirea sa în engleză – Feline odontoclastic resorptive lesion.
Cum se manifestă BORF
La DayVet, am avut cazul lui Tomiță, un motan în vârstă de 5 ani, diagnosticat cu boala odontoclastică resorbtivă felină. A fost adus la medicul veterinar pentru că înghițea bobițele fără masticație și avea o respirație urât mirositoare. În urma consultației, s-a putut observa că avea gingivită, dureri și sângerare bucală și avea molarii și premolarii afectați, astfel că au fost necesare extracții dentare.
Resorbția dentară la pisici produce o perturbare în procesul de mineralizare a dinților. Celulele odontoclaste, specializate în resorbția țesutului osos, încep să atace dentina și smalțul dinților și provoacă leziuni. Prin acțiunea lor, produc cavități în peretele dinților, deasupra sau la nivelul gingiei. BORF este o boală progresivă și dureroasă, care erodează treptat dintele – rădăcina și/sau coroana – ceea ce poate duce la formarea cariilor și pierderea dinților. Ca și în cazul lui Tomiță, molarii și premolarii sunt cei mai afectați și mai expuși bolii.
Există și riscul unor complicații mai mari din cauza acestei boli. Pisicile care au BORF pot fi susceptibile și la stomatită, o afecțiune inflamatorie a gurii și gingiei, care, de asemenea, provoacă dureri, probleme de alimentație și, într-un final, pierderea dinților.
Cauzele resorbției dentare la pisici
Deocamdată, cauzele exacte ale bolii odontoclastice resorbtive feline nu sunt bine cunoscute. Nu este clar cum sunt activate celulele odontoclaste în această afecțiune. În mod normal, aceste celule au rol în remodelarea țesutului dentar și menținerea sănătății dentare. În cazul BORF însă, ele încep să atace țesutul dentar sănătos. Conform specialiștilor, au fost semnalați mai mulți factori care pot duce la declanșarea acestei boli:
- predispoziția genetică: potrivit unor studii, unele rase de pisici, cum ar fi persanele, siamezele sau abisinienele, ar putea fi mai predispuse față de alte feline;
- problemele sistemului imunitar;
- problemele de nutriție;
- stresul sau anxietatea;
Simptomele resorbției dentare la pisici
În stadiile incipiente, boala odontoclastică resorbtivă felină este greu de depistat, pentru că, prin comportamentul lor, pisicile pot ascunde durerea și disconfortul. Sunt însă unele simptome specifice care pot indica apariția aceste afecțiuni:
- halena: respirația urât mirositoare poate fi un semn că în cavitatea bucală poate fi prezentă o infecție sau poate fi o carie dentară;
- salivare excesivă: leziunile provocate de boală pot irita mucoasa gurii și pot duce la producerea unei cantități mari de salivă;
- sensibilitate la nivelul gurii sau a dinților, atingerea lor poate provoca durere pisicilor.
- gingivita: gingiile pot fi inflamate, de culoare roșie și pot suferi sângerări;
- dificultăți în alimentație: așa cum a fost cazul motanului Tomiță, din cauza durerilor dentare, pisicile riscă să nu mai poată mesteca alimentele. Ele pot refuza hrana sau pot avea o dietă limitată în alimente moi sau lichide.
- pierderea în greutate: din cauza problemelor de alimentație cauzate de dureri, pisicile bolnave pot pierde în greutate;
- pierderea dinților: în stadiile avansate, resorbției dentară la pisici poate duce la dezintegrarea și pierderea dinților;
Tratamentul pentru boala odontoclastică resorbtivă felină
Diagnosticul BORF implică examinarea dentară sau radiografierea pentru a detecta leziunile dinților și gradul de distrugere a rădăcinii. Din păcate, nu există un tratament contra leziunilor provocate de această boală, care să salveze dinții afectați. Spre deosebire de oameni, în cazul cărora sunt metode de tratare a cariilor, la pisici problema dentară continuă să progreseze. Cea mai bună opțiune de tratament este astfel extracția dentară. Îndepărtarea dintelui afectat elimină, de asemenea, și durerea severă cu care pisica se poate confrunta în stadiile avansate.
De asemenea, sunt opțiuni de tratament precum terapia cu antibiotice și analgezice, care poate ajuta la ameliorarea durerii și la prevenirea apariției infecțiilor locale. Așa au procedat medicii de la DayVet și în cazul lui Tomiță – înaintea extracției, i-au administrat antibiotice împotriva unei eventuale infecții și analgezice contra durerii.
Cum poți preveni BORF
Având în vedere faptul că nu sunt cunoscute cauzele aceste boli, nu există, deocamdată, multe opțiuni pentru a o preveni. O metodă eficientă de prevenție poate fi o bună igienă dentară în cazul felinelor. Este important să fie prevenite astfel depunerile de tartru și boala paradontală, care pot crește riscul apariției resorbției dentare la pisici.
O bună igienă orală presupune periajul zilnic al dinților pisicii, ceea ce, din păcate, nu e la îndemână în cele mai multe cazuri. Pentru ca pisica să fie obișnuită cu periajul dinților, este recomandabil să se înceapă de la o vârstă fragedă. Nutriția, de asemenea, poate juca un rol important în prevenția bolii odontoclastice resorbtive feline, pentru că o dietă echilibrată contribuie la menținerea sănătății dentare.
Cea mai eficientă în prevenție rămâne vizita regulată la medicul veterinar, destinată profilaxiei dentare și trebuie făcută cel puțin o dată pe an. Odată descoperite la timp simptomele BORF, opținuile de tratament pot fi mai eficiente.